loading...

 

Este expresia  digestiva cu localizare gastrică a unei afecţiuni cronice ce evoluează în pusee acute, periodice, produse prin acţiunea clorhidropeptică a secreţiei gastrice.

Epidemiologie

E mai puţin frecvent decât ulcerul duodenal, este întâlnit cu frecvenţă maximă dincolo de decada a V-a a vieţii şi are o incidenţă egală la ambele sexe.

Unele ulcere gastrice (UG) se comportă ca şi ulcere duodenale (UD), în special cele care sunt  situate mai jos. 

Sunt mai frecvente la bărbaţi. Raportul femei-bărbaţi este de 2:1 în UG şi 7:1 în UD

Există o predispoziţie genetică familială pt. UG la cei cu grupa sangvină AII, apare la cei săraci.

UD prezintă o rată mai ridicată a acidităţii gastrice faţă de normal, iar în UG are valori normale s-au crescute.

UD răspunde bine la tratament medical, iar UG numai după operaţie, recidivând mai frecvent, malignizare.

Anatomie patologică

Ulcerul tipic Cruveilhrer se distinge de celelalte pierderi de substanţă gastrice, eroziunea sau exulceraţia  simplex (Dieulafoy), prin substratul anatomic, morfologic şi chiar prin evoluţia sa cronică.

                                            reprezintă un defect al peretelui gastric profund, interesând toate straturile până la musculatură, pe care o poate uneori depăşi perforând sau penetrând.

Eroziunea gastrică se def. ca o pierdere de substanţă de întindere variată de regulă mică, superficială, interesând mucoasa fără să depăşească niciodată “muscularis mucosae”.

Exulceraţia simplex apare ca o ulceraţie a mucoasei dar care cuprinde în profunzime şi musculara mucoasei, ajungând până în submucoasă.        

                                      Dpdv evolutiv, distingem 2 forme de UG:

•Ulcer acut, de dimensiuni mici (cca 1 cm) înconjurat de o zonă puternic edematoasă, hiperemică. Sunt ulcere care perforează cel mai fregvent.

•Ulcerul cronic,calos, cu diametrul de cca 2-5 cm are o evoluţie cronică, iar edemul periulceros este înlocuit cu o zonă de fibroză, care constituie în timp un bloc aderenţial-fibros ce sudează stomacul de organele vecine(ficat, pancreas, etc.) conferă chirurgului senzaţia unui bloc pseudoumoral, mărind riscul confuziei de diagnostic cu o leziune malignă.          

 Ca număr:

               80% unice   

              20% multiple 

 

 

 Localizarea ulcerului:

               mica curbură: cel mai fregvent

               faţa anterioară 5 %

               faţa posterioară 1%

                reg. pilorică      

                marea curbură foarte rar

repartiţia după principalele segmente:

                  corp gastric 56%

                   antru 44%

După  localizare şi nivele secretor, Johson a clasificat UG în 3 tipuri:

Tipul I cuprinde ulcerele micii curburi cu antru şi pilor normale şi în care nivelul acidităţii gastrice este sub normal. Totalizează cca 57% din UG şi se întâlnesc la gr. AI.

Tipul II cuprinde ulcerele micii curburi, asociate cu jenă în evacuarea transpilorică sau cu un ulcer duodenal evolutiv, în care nivel evolutiv=normal sau scăzut.

Tipul III care grupează ulcerele prepilorice al căror comportament simptomatic şi secretor este asemănător cu cel al UD.

      Patogenie 

1.Alterarea barierei celulare gastrice 

Modificări cantitative şi calitative ale mucusului  gastric ca rezultat al tulburărilor de sinteză glico-proteică.

Alterări directe (de contact) date de un agent nociv care creează posibilitatea retrodifuziunii ionilor de H în mucoasă, agravând leziunile iniţiale “de contact”.

Tulburări de irigaţie a peretelui gastric fie pe fond ateromatos fie prin tulburări funcţionale la nivel precapilar datorită unor substanţe vasomotoare.

2.Refluxul alcalin la nivelul stomacului-- favorizează retrodifuziunea ionilor de H leziuni chiar la valori ale secreţiei gastrice normale.

3.Helicobacter pilori  gastrită  UG, dar importanţa lui e mai mică decât în UD.

4.Teoria gastritei atrofice a lui DUPLESSIS, gastrita cronică UG datorita refluxului, e asociată cu atrofia aparatului secretor(gastrită cr. medicamentoasă-aspirină, corticosteroizi-)

5.Factori ereditari gr. sangvină de tip secretor 

6.Aciditate gastrică 

Semne clinice

1.Durerea : 

Localizată: epigastru, retroxifoidian, retrosternal

Formă : crampă, torsiune 

Apariţie : postprandial precoce(30min- 2ore) 

Iradiere : obişnuit nu 

Durerea ulceroasă = “sdr. dispeptic-dureros de tip ulceros”    

2.Vărsătura este inconstantă

3.Pirozisul postprandial (inconstant)pot să preceadă durerea sau pot să coexiste cu ea. 

4.Hemoragia = complicaţie acută şi majoră, evolutivă a ulcerului gastric. Poate fi microscopică , (testul Weber, Meyer, Adler, ), sau macroscopică

5.Examenul fizic nu oferă date esenţiale.

Explorări paraclinice

1.Examen radiologic este esenţial în diagnosticul UG, nişa fiind semnul direct. Localizat cel mai ades pe mica curbură este văzut din profil “în afara conturului gastric”, ceea ce o diferenţează de nişa malignă, (încastrată, dispusă în conturul gastric)

Morfologic nişa  de profil poate să apară sub mai multe forme:

i.Nişa mică triunghiulară sub forma unui spicul (fig.1) 

ii.Nişa de talie medie  cu sau fără halou clar în jur;

iii.Nişă pediculată,care apare ca un diverticul la nivelul mici curburi, legat de stomac printr-un pedicul subţire. Are întotdeauna semnificaţia unui ulcer penetrant. (fig.2)

iv.Nişa Hudek tipică cu cele 3 nivele (bariu, lichid şi aer, propriu numai UG); (fig.3)

v.Nişa gigantică al cărui diametru depăşeşte 5 cm care este de obicei expresia unei penetraţii vechi cu distrucţia peretelui gastric astfel încât fundul ulcerului este constituit din parenchimul organului penetrat (ficat, pancreas, reg. colică.). e întâlnită la oamenii în vârstă pe fondul unor defecte de irigaţie(pe fond ateromatos) dg. dif. Cu cancer. (fig. 4)

      Nişa de faţă apare ca o pată de retenţie baritată, înconjurată de halou semitransparent, dat de edemeul periulceros (inelulu Hampton), justificând comparaţia cu o cocardă= nişa în cocardă 

Semne indirecte : 

    Retracţia micii curburi cu modif. unghi gastric prin apropierea pilorului de cardie, în forme vechi, caloase, localizate la nivelul unghiului gastric (fig.5)

loading...