loading...

Definitie: este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa de sudarea valvelor cu stramtarea orificiului, impiedicand scurgerea sangelui din atriu in ven¬triculul stang in timpul diastolei.

Prima consecinta a stramtarii orificiului mitral consta in scaderea debitului ven¬triculului stang. Pentru o perioada de timp, prin interventia unor mecanisme com¬pensatoare - dilatatie si crestere a presiunii diastolice in atriul stang - debitul ven¬triculului stang se mentine normal.

Cu timpul, fenomenele compensatoare sunt depasite, debitul cardiac scade si sangele stagneaza deasupra obstacolului in atriul stang si in circulatia pulmonara, ceea ce impune inimii drepte un efort suplimentar, din care cauza se hipertrofiaza, iar mai tarziu se decomoenseaza. Cat timo debitul ventriculului stane ramane normal. stenoza mitrala este compensata si nu apar complicatii. Cand apar staza si hipertensiunea pulmonara, survin semne pulmonare, iar in ultima perioada, cand inima dreapta cedeaza, apar semnele insuficientei cardiace drepte. Manifestarile clinice devin evidente cand suprafata orificiului mitral, care normal masoara 4-6 cm2, scade sub 2 cm2.

 

Etiologie: boala este mai frecventa la femei, cauza principala fiind endocardita reumatismala. Originea congenitala este exceptionala.

 Majoritatea cazurilor de stenoza mitrala sunt considerate a fi complicatiile tardive ale febrei reumatice (afectiune aparuta cel mai frecvent la copii, consecinta a infectiei faringiene cu streptococ beta-hemolitic). Cu toate acestea, de cele mai multe ori infectia streptococica este asimptomatica si astfel ramane netratata corespunzator (tratamentul consta in eradicarea infectiei cu penicilina). La 14 zile de la debutul infectiei se formeaza  o serie de complexe imune, cu o afinitate mare pentru tesutul conjunctiv care intra in constitutia valvelor cardiace (proteina M). Stenoza mitrala apare dupa un interval liber de 10-20 de ani de la atacul reumatic initial, insa in stadiile incipiente fiind deseori asimptomatica. 

Incidenta stenozei mitrale reumatismale a scazut in ultimii ani, datorita identificarii si tratarii corespunzatoare a infectiei cu streptococ beta-hemolitic. Cu toate acestea, afectiunea este destul de des intalnita in zonele cu clima rece si umeda.

 

Exista si alte cauze, mai rare, care pot determina stenoza mitrala; dintre acestea amintim: 

- malformatiile cardiace congenitale (stenoza mitrala congenitala), sunt diagnosticate in copilarie si pot cauza complicatii grave in adolescenta

- endocardita bacteriana (infectia bacteriana a valvelor cardiace)

- miocarditele (inflamatia sau infectia muschiului inimii)

- stenoza mitrala senila (ingrosarea valvelor cardiace secundare imbatranirii si fibrozarii tesuturilor)

- asocierea cu unele afectiuni: lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, sindromul carcinoid, etc

- mixomul atrial (tumora benigna a musculaturii atriului) care poate cauza blocarea orificiului valvei mitrale.

 

 

Simptomatologia depinde de stadiul clinic. in primul stadiu - asimptomatic, subiectiv - nu apar decat semne fizice.

La examenul clinic se constata, la palpare, freamat catar, iar la auscultarea cor¬dului, o uruitura diastolica, fenomen datorat trecerii sangelui in diastola prin orificiul mitral micsorat: de asemenea, accen-tuarea primului zgomot la varf si a celui de-al doilea la orifi-ciul pulmonar. Pulsul este mic, iar tensiunea arteriala scazuta, datorita debitului cardiac redus. Examenul radiologie (38) evidentiaza o inima de configuratie mitrala (cord ridicat), cu arcul inferior stang micsorat, cel mijlociu bombat si semne de marire a inimii drepte, EGG arata modificarea undei P, largita si uneori bifida.

 

In stadiile avansate de boala, cand stenoza este stransa, odata cu afectarea atriului stang, apar simptome mai grave: 

- dispneea (lipsa de aer), apare atunci cand stenoza este stransa si sangele reflueaza in atriul stang si apoi prin venele pulmonare catre plamani (edem pulmonar), unde altereaza schimburile gazoase fiziologice; de asemenea supraincarcarea atriului stang, poate altera activitatea electrica a acestuia si poate duce la aparitia aritmiilor cardiace, in special a fibrilatiei atriale; aritmiile cardiace fac ca umplerea ventriculara sa devina deficitara si pot agrava edemul pulmonar (edemul pulmonar acut este o urgenta medicala si pune viata pacientului in pericol)

- fatigabilitatea marcata (oboseala accentuata), apare treptat, la eforturi mari, apoi la eforturi tot mai mici, devenind in cele din urma permanenta si in repaus; fatigabilitatea apare datorita oxigenarii insuficiente a tesuturilor, precum si a aportului inadecvat de nutrienti la acest nivel

- palpitatiile cardiace (batai anormale ale inimii), apar datorita supraincarcarii cu sange a atriului stang; fibrilatia atriala este aritmia cel mai des intalnita in stenoza mitrala si poate cauza complicatii serioase precum embolia sistemica

- hemoptizia (tusea cu expectoratie sangvina), apare odata cu agravarea edemului pulmonar, cand creste presiunea in venele pulmonare si apar hemoragii care sunt apoi exteriorizate prin tuse. 

Exista anumiti factori agravanti ai stenozei pulmonare: 

- efortul fizic 

- sarcina

- bolile intercurente si infectiile

- aritmiile cardiace

- stresul emotional.

 

Simptomele stenozei mitrale se instaleaza treptat, in paralel cu stenozarea orificiului mitral. Atunci cand mecanismele compensatorii sunt depasite, apare insuficienta cardiaca, care prezinta simptome aditionale: 

- dispneea la eforturi mici, dispneea de repaus

- dispneea paroxistica nocturna (insuficienta respiratorie care apare noaptea si trezeste pacientul din somn)

- edemele periferice

- cianoza (coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor, datorata oxigenarii insuficiente a tesuturilor)

- edemul pulmonar acut (care constituie o urgenta medicala si necesita tratament de urgenta)

- ciroza cardiaca (secundara supaincarcarii cu sange)

- agravarea bolii cardiace ischemice cu aparitia infarctului miocardic acut.

 

Dintre simptomele mai putin intalnite in stenoza mitrala, amintim: 

- sindromul Ortner (paralizia de corzi vocale)

- disfagia (greutate la inghitire)

- durere toracica retrosternala

- cianoza periorala si periferica

- faciesul mitral (pometi cu tegumente rosii-purpurii).

 

 Factori de risc 

 

Dintre factorii de risc pentru aparitia stenozei mitrale amintim:

- istoricul de febra reumatica (reumatism articular acut), secundar infectiei streptococice faringiene; din pacate, de cele mai multe ori infectia ramane nediagnosticata si astfel netratata, astfel ca persoanele in cauza nu stiu ca au risc de a dezvolta in timp stenoza mitrala

- varsta inaintata, deoarece in timp valvele inimii se fibrozeaza si devin rigide, facand ca orificiul mitral sa se ingusteze 

- sexul feminin: mai mult de 70% dintre pacientii cu stenoza mitrala sunt femei.

Dintre cauzele mai rare care pot duce la aparitia stenozei mitrale, amintim sindromul Marfan, afectiune genetica a tesutului conjunctiv si care poate provoca calcificarea, fibrozarea valvei mitrale si in consecinta stenoza mitrala; trebuie sa mentionam totusi, ca in acest caz inelul mitral stenozat devine in timp lax si poate duce la insuficienta mitrala. 

Nu exista metode specifice eficiente, de a preveni aparitia stenozei mitrale. Totusi exista anumite metode care pot incetini evolutia bolii si aparitia complicatiilor (evitarea factorilor agravanti ai bolii, enumerati anterior).

 

 

Complicatiile sunt numeroase si apar de obicei in stadiul al doilea si al treilea: recrudescenta a infectiei reumatice, endocardita lenta, insuficienta cardiaca, tul¬burari de ritm, infarcte pulmonare, accidente tromboembolice etc.

Evolutia este lenta si progresiva. Evolutia si prognosticul depind de aparitia complicatiilor, in primul rand de frecventa recidivelor reumatismale si de starea miocardului, dar si de asocierea cu alte boli valvulare, de gradul stenozei, de modul de viata al bolnavului. Uneori stenoza ramane usoara si stationara, incat bolnavii pot duce o viata aproape normala.

loading...