loading...

Radacinile jocului

 

DESPRE JOC SI JOACA

Din punct de vedere istoric, radacinile jocului se pierd in negura timpurilor. In opinia lui Johan Huizinga, „jocul este mai vechi decat cultura, pentru ca notiunea de cultura, oricat de incomplet ar fi ea definita, presupune in orice caz o societate omeneasca, iar animalele nu l-au asteptat pe om ca sa le invete sa se joace. Ba chiar se poate afirma, fara risc, ca civilizatia omeneasca nu a adaugat nici o caracteristica esentiala notiunii generale”.  Jocul apare ca un fenomen complex, ce poate fi definit intr-o varietate de moduri. In general, acest termen denumeste „actiunea de a (se) juca”, o „activitate distractiva practicata din placere, mai ales de catre copii”. Conform „Dictionarului de simboluri”, „jocul este, fundamental, un simbol al luptei, al luptei cu moartea (jocurile funerare), cu elementele (jocurile agrare), cu fortele potrivnice (jocurile razboinice), cu sine (cu propria frica, slabiciune, indoiala etc.)”. Dupa Roger Caillois, el este „nu numai activitatea specifica pe care o denumeste, ci totalitatea figurilor, simbolurilor sau instrumentelor necesare activitatii respective, sau functionarii unui ansamblu complex”. In opinia lui Herbert Spencer, jocul reprezinta o „exersare artificiala a energiilor. Este o forma de socializare, in care individul se construieste pe sine din interior, dar fiind o fiinta sociala”.

      In poezia „Prefata”, de Tudor Arghezi, apare viziunea omului matur asupra jocului. Tema acestei scrieri este arta poetica, privita printr-o perspectiva ludica, diferita de cea a predecesorilor sai. Formula „Ne-am apucat [...] Sa mintim, sa povestim” releva caracterul abstract al actului cultural. Eul liric initiaza o competitie a cantitatii, la care participa intreaga sa familie, ce are ca scop scrierea a cat mai multe poezii. In aceasta parte a operei este reliefat sensul de baza al jocului: lupta pentru ceva („Si facuram si-o prinsoare / Cine poate scri mai iute / Stihuri vreo cateva sute”). Odata cu transformarea caracterului creatiei artistice din serios in ludic, intrecerea devine deschisa tuturor („Doi parinti si doi copii”). Faptul ca rasplata invingatorului este „un sfert de mar”, dovedeste un caracter important al jocului: absenta interesului material („Impartind un mar cretesc / Nu cumva ca sa jignesc / Pe tovarasii de coate, / Mancand sferturile toate”). Sintagma „tovarasii de coate” aduce in atentia cititorului alte proprietati ale jocului: stabilirea unor relatii intre participanti si schimbarea locului in ierarhia sociala. Pentru ca stilul neobisnuit si copilaresc al „Prefatei” sa fie inteles corect, eul liric ne propune intoarcerea la copilarie („Esti prea mare. Fa-te mic.”), pentru a renunta la reguli si a ne lasa in voia imaginatiei („Uita regula odata / Si, cu cartea dezvatata / Mergi nitel de-a busile”). In acelasi timp, Arghezi intelege dorinta oamenilor de a pastra aparentele si conceptia gresita a adultilor despre joc, conform careia persoanele trecute de varsta copilariei nu se joaca („Poti inchide usile, / De ti-e teama si rusine / Sa te faci de ras ca mine”). Drept concluzie, se poate afirma ca poezia „Prefata” este o arta poe-tica, de tip ludic.

            In opera ,,Erasmo sau A doua fotografie cu oameni mici” de M.H. Simionescu

jocul apare sub forma unui razboi in spatiul imaginar al unei republici, intre presedinte-

le acesteia si unul dintre generalii sai. In cadrul acestei iluzorii batalii este proiectata o

intreaga ierarhie militara, de la ilustrii comandanti ca generalul Foca, adversarul sefului republicii, pana la „tiganusi iuti in manuirea prastiei, capabili de fapte memorabile”.

Jocul de-a republica este unul al imaginatiei. El se termina brusc prin renuntarea partici-

pantilor care gasesc interesant un alt joc. Personajul narator intra acum intr-un alt joc, mai subtil, al dragostei, semn de hotar intre varsta infantila si adolescenta.

 

           Caligramele sunt jocuri de cuvinte cu diferite teme, uneori avand efect moraliza-

tor. Starnesc interesul atat prin forma in care sunt asezate, aceasta sugerand tema lor (Cravata, Ceasul, Oul, Toporul ), dar in egala masura prin continut. Mesajul cravatei ex-

prima faptul ca poti fi oricat de bine imbracat daca nu esti civilizat, dar poti fi civilizat fara a fi permanent la patru ace. Caligramele sunt realizate in unele cazuri cu ajutorul numerelor asezate intr-o ordine succesiv crescatoare si intr-una succesiv descrescatoare realizandu-se astfel o simetrie                                          

              

           In ,,Amintiri din copilarie” de Ion Creanga, in fragmentul ,,Caprele Irinucai” jo-

cul apare ca o activitate cu consecinte dezastruoase deoarece, imbolnavindu-se de raie de la caprele gazdei, Nica si Dumitru nu pot merge la scoala si stand acasa urnesc in joaca o stanca din locul ei, iar aceasta cade peste casa Irinucai, distrugand-o si ucigan-

du-i caprele.

 

           Observam ca jocul este o tema importanta a literaturii, motivul sau fiind folosit cu diferite pretexte:

-pretext pentru realizarea unor opere literare;

-activitate cu consecinte dezastruoase;

-moralizator.              

                               

loading...